Simptomele PTSD variază de la o persoană la alta, dar pot include reexperimentare, evitare și amorțire emoțională, hiperexcitabilitate, modificări în gândire și dispoziție, sau chiar simptome fizice.
Persoanele cu PTSD experimentează flash-uri traumatice, coșmaruri recurente sau gânduri intruzive despre evenimentul traumatizant. Acestea pot evita cu orice preț amintirea evenimentului traumatizant sau chiar locuri, oameni și situații care le amintesc de acesta, devenind mai distante emoțional sau pierzând interesul pentru activitățile obișnuite. Toate acestea conduc la iritabilitate crescută, probleme cu concentrarea, somn perturbat și hipervigilență. Gândirea negativă despre sine și despre lume poate deveni predominantă, persoana afectată experimentând sentimente de vinovăție, rușine sau autoacuzare.
La Veruvis, încercăm sa depășim barierele impuse de etichetele și diagnosticele clinice, abordând holistic fiecare creier individual, în mod personalizat și luând în considerare multiple implicații psihologice și neuronale.
Noi înțelegem obiectivul principal al creierului, și anume autoconservarea. În cazul unui eveniment traumatic, creierul face tot ce-i stă în putere pentru a rămâne în viață, astfel încât, la sfârșitul zilei, să evite moartea. Problema apare după finalul evenimentului traumatic, când creierul continuă să retrăiască trauma respectivă, funcționând într-o spirală a victimei și activând mecanismele de protecție corespunzătoare.
Creierul are două pedale de accelerație, supraviețuirea și evoluția, iar in cazul PTSD, acesta apasă puternic pedala de supraviețuire, epuizând resursele de energie alocate pentru evoluție. Așadar, devine un “gardian” al sinelui, nepermițându-i să evadeze din această închisoare asociată cu trauma.
