Din punct de vedere neuronal, reprezintă o incapacitate a creierului de a crea rețelele necesare pentru a se adapta contextului. 

La Veruvis, încercăm să depășim barierele impuse de etichetele și diagnosticele clinice, abordând holistic fiecare creier individual, în mod personalizat și luând în considerare multiple implicații psihologice și neuronale. 

Considerăm ca autismul este o formă de traumă de dezvoltare (“developmental trauma”), iar abordarea noastră pornește de la această concepție. 

Există trei mari etape de dezvoltare a creierului uman:

1. Epigenetica, știința care studiază impactul mediului asupra activării genelor, a dovedit că traumele străbunilor, înmagazinate în organe, sunt transferate 7 generații către descendenți. Aceasta moștenire trans-generațională constituie prima etapă.

2. A doua etapă este reprezentată de stadiul intrauterin. Emoțiile negative resimțite de mamă în perioada sarcinii se transmit către făt, creând contextul traumatic necesar activării genelor, condiționate la rândul lor de dezvoltarea rețelelor neuronale primare, generatoare de predispoziții.

3. Ultima etapă are loc după naștere, în care contextele sunt gestionate prin intermediul neuronilor oglindă, respectiv al mimetismului. Totuși, aceste strategii de gestionare sunt dezvoltate pe baza rețelelor neuronale primare create în burta mamei.